Tot mai multe persoane sunt afectate de tulburările alimentare care reprezintă o problemă semnificativă de sănătate mentală şi fizică, afirmă Bianca Augusta Oroian, medic psihiatru la Institutul de Psihiatrie „Socola” din Iaşi.
Potrivit medicului, aceste afecţiuni complexe şi grave afectează relaţia indivizilor cu alimentaţia şi cu propriul corp, având un impact negativ asupra sănătăţii fizice, emoţionale şi sociale.
„Persoanele afectate pot dezvolta comportamente restrictive severe, episoade de supraalimentare sau o combinaţie a acestora. Tulburările de alimentaţie, precum anorexia nervoasă, bulimia nervoasă şi tulburarea de alimentaţie compulsivă, pot fi adesea însoţite de afecţiuni psihiatrice, cum ar fi depresia şi anxietatea, mai ales în rândul tinerilor şi adolescenţilor. Această suprapunere este una semnificativă şi poate complica şi agrava procesul de recuperare”, a declarat dr. Augusta Oroian.
Ea a explicat că cele mai comune tulburări alimentare sunt anorexia nervoasă, bulimia nervoasă şi hiperfagia, adică, alimentare excesivă psihogenă.
Medicul psihiatru afirmă că în cadrul acestor tulburări se află şi alte afecţiuni mai puţin cunoscute, precum: „night syndrome” (anorexie matinală, hiperfagie de seară), „nocturnal syndrome” (manifestat prin treziri repetate în timpul nopţii pentru a mânca) sau „carbohydrate craving” (nevoia accentuată de a consuma alimente cu gust dulce).
aceste tulburări îşi au originea frecvent în adolescenţă, o etapă critică a vieţii, caracterizată prin schimbări fizice, emoţionale şi sociale semnificative.
„În această perioadă, mulţi tineri se confruntă cu provocări legate de imaginea corporală, stres academic, presiuni sociale şi tranziţii ale vieţii. Pentru unii, aceste provocări pot contribui la dezvoltarea tulburărilor alimentare, care deseori coexistă cu simptome de depresie şi anxietate. În cazul acestor indivizi, depresia poate fi o consecinţă a presiunii sociale legate de greutatea corporală şi aspectul fizic sau a impactului negativ al restricţiilor alimentare sau episoadelor de supraalimentare asupra funcţionării creierului şi nivelurilor de neurotransmiţători. Este un lucru comun ca aceste persoane să experimenteze şi simptome de anxietate. Grijile obsesive privind alimentaţia şi aspectul fizic pot duce la atacuri de panică, fobii alimentare şi tulburări de anxietate generalizată”, afirmă Augusta Oroian.
