Factorii de risc ai mâncatului pe fond de stres sunt reprezentaţi de situaţii limită la serviciu, în viaţa de zi cu zi, în familie etc.
Stresul poate avea o latură pozitivă şi una negativă. Pe de-o parte, stresul care ne ajută să fim performanţi, dar, pe de altă parte, ne afectează atât viaţa, cât şi comportamentul alimentar.
„Modul în care alegem să percepem viaţa poate afecta comportamentul alimentar. Persoanele predispuse sunt femeile, preponderant emoţionale, persoanele foarte ocupate şi care nu alocă timp pentru propria persoană, persoanele cu tulburări emoţionale de tipul anxietăţii sau depresiei”, au explicat specialiştii Medicover.
Pacientul cu o tulburare psihonutriţională este un pacient complex, care necesită abordare multidisciplinară – medic, psiholog şi/sau psihiatru. Acesta se află într-un cerc vicios, care presupune faptul că stresul duce la consumul compulsiv de mâncare, consumul compulsiv de alimente duce la exces ponderal şi nemulţumire în ceea ce priveşte aspectul exterior, lucru care accentuează anxietatea.
